hirdetés
magyar-román szótár
| e betű | |
Lapozás: 1-50 | 51-100 ... 1801-1823 | |
| e1 | pron., v. ez |
| e2 | s., muz. mi m. |
| eb | s., of., pret. (kutya) câine m. |
| ebbe | pron. 1 . în acesta, în aceasta; menjünk ebbe a moziba să mergem în acest cinematograf; 2. ebbe nem egyezem bele cu aceasta nu sunt de acord |
| ebben | pron. în acesta, în aceasta; ebben az esetben în cazul acesta |
| ebből | pron. 1. din acesta, din aceasta; ebből vágj le! taie din acesta!; 2. din acesta, din aceasta; ebből az irányból jön vine din partea aceasta |
| ebéd | s. 1. (főétkezés) prânz n. masă f. (de amiază), masa f. de prânz, dejun n. 2. (erre készített étel) prânz, masă; ebédet főz a pregăti prânzul, a găti de prânz |
| ebédel | vb. I. intr. a prânzi, a dejuna, a lua masa de prânz. - II. tr. a mânca de amiază, a dejuna, a prânzi; mit ebédeltél? ce ai mâncat de amiază? |
| ebédlő | s. 1. sufragerie f.; 2. (intézeti) sală f. de mese; 3. (bútorzat) mobilier n. de sufragerie, sufragerie |
| ebédszünet | s. pauză f. de masă |
| ébenfa | s. abanos m., eben n. |
| ébenfekete | adj. ebenin, negru ca abanosul |
| éber | adj. 1. treaz, neadormit; 2. vigilent; éber őr paznic vigilent |
| éberség | s. vigilenţă f. |
| ebihal | s. (békaporonty) mormoloc m. |
| ébred | vb. intr. 1. a se trezi, a se deştepta; 2. pret. valaminek a tudatára ébred a deveni conştient de ceva |
| ébren | adv. treaz, deştept; ébren van a fi treaz |
| ébreszt | vb. tr. 1. a trezi, a deştepta; 2 . fig. a stârni, a deştepta, a trezi; csodálatot ébreszt a stârni admiraţie |
| ébresztő | s. deşteptare f. |
| ébresztőóra | s. ceas n. deşteptător, deşteptător n. |
| ecet | s. oţet n. |
| ecetesed|ik | vb. intr. a se oţeti |
| ecetsav | s., chim. acid m. acetic |
| ecset | s . 1. (festésre) pensulă f.; penel n. 2. (meszeléshez) bidinea f., pensulă mare pentru văruit; 3. (borotválkozáshoz) pămătuf n. (de bărbierit) |
| ecsetel | vb. tr. 1. med. a badijona; 2 .fig. a zugrăvi |
| eddig | adv. 1. până la acesta, până la aceasta; eddig a fáig până la acest copac; 2. până aici; gyere eddig vino până aici; 3. până acum, până în prezent; eddig nem tudtam n-am ştiut până acum |
| eddigi | adj. de până acum |
| éden | s., lit. (paradicsom, édenkert) rai, paradis n., rar eden n. |
| edény | s. 1. vas; recipient n. 2. (konyhaedény) vas (de bucătărie); 3. anat., bot. vas |
| édes | I. adj. 1. dulce; 2. pret. dulce; édes mosoly zâmbet dulce; 3. pret. (drága, szeretett) drag; édes szüleim dragii mei părinţi. - II. s. (főleg megszólításként) édesem dragul m. meu, draga mea |
| édesanya | s. mamă f. (bună) |
| édesapa | s. tată m. (bun) |
| édesipar | s., of. industria f. produselor zaharoase |
| édesít | vb. tr. a îndulci |
| édeskés | adj. 1. dulceag, dulcişor, (puţin) cam dulce; édeskés íz gust dulceag; 2. (émelyítően édes) dulceag; az éter édeskés szaga mirosul dulceag al eterului |
| édesség | s. 1. (vminek édes volta) dulceaţa f., gust n. dulce; 2. (nyalánkság) dulciuri n. pl. zaharicale f. pl. |
| édességbolt | s. bombonărie f., magazin n. de dulciuri |
| édestestvér | s. frate m. bun |
| édesvíz | s., geogr. apă f. dulce |
| édesvízi | adj. de apă dulce; édesvízi halak peşti de apă dulce |
| edz | vb. I. tr. 1. a întări, a fortifica, fig. a căli, a oţeli; a sport edzi a testet sportul fortifică trupul; 2. fig, pret. a căli, a oţeli, a întări; ki edzi a csapatot? cine antrenează echipa?. - II. intr., sp. a se antrena; edzeni jár a face antrenamente |
| edzés | s. 1. întărire, fortificare f.; a szervezet edzése întărirea organismului; 2. sp. antrenament n. 3. metal. călire f. |
| edzett | adj. 1. întărit, rezistent, fig. călit; 2. metal, călit |
| edző | s., sp. antrenor m. |
| edzőtábor | s., sp. cantonament n. |
| efféle | pron. acest fel de astfel de ...; de genul acesta |
| ég1 | vb. intr. 1. a arde; ég a tűz arde focul; 2. a arde, a încălzi; jól ég a kályha soba arde bine; 3. a arde, a lumina |
| ég2 | s. 1. cer n. derült ég cer senin; 2. (mennyország) cer, rai n. |
| égbekiáltó | adj. strigător la cer |
| égbolt | s., pret. bolta f. cerească, bolta cerului |
