hirdetés


magyar-román szótár

új keresés


t betű

Lapozás: 1-50 ... 501-550 | 551-600 | 601-650 ... 1401-1448

tenyészt  vb. tr.
1. (háziállatot) a creşte animale, a prăsi;
2. înv. (növényt) a cultiva [termeszt]
tényező  s.
1. factor m.; gazdasági tényezőfactor economic;
2. agent m.; légköri tényező agent atmosferic;
3. mat. factor; közös tényező factor comun
tényked|ik  vb. intr., of. a activa
tényleg  adv. într-adevăr, de fapt
tényleges  adj.
1. real; efectiv;
2. mil. activ
tép  vb. tr.
1. (füvet, virágot) a rupe;
2. a smulge; haját tépi a-şi smulge părul
tépelőd|ik  vb. intr. a se frământa
tepsi  s. tavă, tipsie f.
tér1   vb. intr.
1. (vmerre) a coti, a apuca (la ...), a o lua în altă direcţie; jobbra tér a apuca la dreapta;
2. a trece (la ...); más tárgyra tér a trece la alt subiect;
3. magához tér a-şi veni în fire
tér2   s.
1. fil., şt. spaţiu n.; az idő és a tér timpul şi spaţiul;
2. spaţiu, suprafaţă f. limitată; nagy teret foglal el a ocupa un spaţiu mare;
3. (épületekkel körülvett közterület) piaţă f.; Hősök terePiaţa Eroilor;
4. teren n.; teret nyer a câştiga teren;
5. publ. tărâm, domeniu n.; minden téren în toate domeniile;
6. electr. câmp n.; elektromos tér câmp electric
terasz  s. terasă f.
térbeli  adj. spaţial
terc  s., muz. terţă f.
térd  s. genunchi m.; térden în genunchi; térdet hajt a îngenunchea
térdel  vb. intr. a îngenunchea, a se aşeza (sau a sta) în genunchi
térdhajlás  s. adâncitura f. genunchiului, groapa f. poplitee
térdhajlítás  s.
1. îndoire f. a genunchiului;
2. sp. genuflexiune f., îndoirea genunchiului
térdkalács  s., anat. rotulă f., oul n. genunchiului
térdvédő  s. genunchieră f.
terebélyes  adj.
1. (fa) ramificat;
2. glum. (testes) corpolent
terefere  s., fam. taifas n.
tereferél  vb. intr., fam. a sta la taifas, a sporovăi
tereget  vb. tr.
1. (ruhát) a întinde;
2. (földre) a aşterne
terel  vb.tr.
1. a îndruma;
2. (nyájat) a mâna;
3 . fig. a dirija într-un anumit sens; a canaliza;
4 .fig. másra tereli a szót a schimba vorba
terem1   vb.
I. intr.
1. (növény) a creşte;
2. (hirtelen megjelenik vhol) a apărea brusc. -
II. tr. (gyümölcsöt) a rodi, a da roade, a face
terem2   s. sală f.
teremkézilabda  s., sp. handbal n. în sală
teremsport  s., sp. sport n. practicat în sală
teremt  vb. tr.
1. a crea;
2. (pl. új világot) a făuri;
3. földhöz teremt a trânti jos
teremtés  s.
1. (alkotás) creaţie f.;
2. rel. (a világ teremtése) facere f., creare f. a lumii de către Dumnezeu;
3. (lény) fiinţă, creatură f.
teremtmény  s.
1. rel. creatură, făptură f.;
2. pret. (élőlény) fiinţă, vietate, vieţuitoare f.
teremtő  
I. adj. creator. -
II. s. creator, făuritor m.
terep  s. teren n.
terepfutás  s., sp. cros n.
térfogat  s. volum n.
térfogatmérés  s., şt. măsurarea f. volumului
térfogatmérték  s., mat. măsură f. de volum
térhatás  s.
1. arte efect n. stereoscopic;
2. constr. efect spaţial
terhel  vb. tr.
1. (terhet rak vmire) a încărca;
2. tehn. a încărca; a vezetéket árammal terheli a încărca conducta cu curent;
3. pret. (teherként nehezedik rá) a împovăra, a îngreuna;
4. pret. felelősség terheli a avea răspundere;
5. (adóssággal) a greva;
6. számláját terheli a debita contul cuiva
terhelés  s.
1. (megrakás) încărcare f.;
2. .(teher) încărcătură f.;
3. electr. sarcină f.
terhelő  adj.
1. care încarcă;
2. (vkire háruló) care revine cuiva, care cade în sarcina cuiva;
3. jur.: terhelő bizonyíték probă de acuzare
terhelőképesség  s.
1. fiz., tehn. capacitate f, de încărcare;
2. drum. (hídé) greutate f. admisibilă
terhelt  adj.
1. încărcat; gabonával terhelt hajó navă încărcată cu cereale;
2. med. predispus la o boală mintală (sau psihică);
3. jur. învinuit
terhes  
I. adj.
1. împovărător, apăsător, oneros;
2. (feladat, munka) anevoios, greu;
3. (nő) gravidă, însărcinată. -
II. s. (terhes nő) gravidă f.,femeie f. însărcinată
terhesség  s. graviditate, sarcină f., starea f. femeii gravide
terhességmegszakítás  s., med. întrerupere f. de sarcină
tériszony  s.,psih. agorafobie f.
terít  vb. tr.
1. (vhová) a întinde, a aşterne;
2. földre terít valakit a culca (sau a trânti) pe cineva la pământ;
3. asztalt terít a aşterne (sau a pune) masa
térít  vb. tr.
1. a îndruma; jó útra térít a îndruma pe calea cea bună;
2. în expr.: észre térít a învăţa (pe cineva) minte; magához térít a deştepta
teríték  s. tacâm n.; díszes teríték tacâm splendid