hirdetés
f betű | |
Lapozás: 1-50 ... 451-500 | 501-550 | 551-600 ... 1851-1854 | |
felereszt | vb. tr. 1. (vhova felenged) a lăsa să urce, a permite (cuiva) să urce (undeva); 2. (ételt) a subţia |
felerősít | vb. tr. 1. a fixa (ceva de ...), a prinde (ceva de ...); 2. (a hang erősségét fokozza) a amplifica |
felértékel | vb. tr. 1. a evalua; a estima; 2. (valutát) a majora cursul, a aprecia |
feleség | s. soţie, nevastă f. |
felesel | vb. intr. a răspunde obraznic |
felesket | vb. tr.: felesket valakit a lua cuiva jurământul (oficial) |
felesküsz|ik | a depune jurământul |
felesleg | s., v. fölösleg |
feleszmél | vb. tr. 1. (eszméletre tér) a-şi veni în fire; 2. (hirtelen megért vmit) a-şi da seama deodată |
féleszű | adj., fam. netot, nătărău, neghiob, redus la minte |
felett | postp. 1. deasupra; 2. peste; 700 kiló felett peste 100 de kilograme |
felette1 | adv. 1. deasupra lui (sau ei sau unui lucru); 2. mai presus de ..., felette áll valaminek a fi mai presus de ceva |
felette2 | adv., lit. (nagyon, szerfölött) din cale-afară, peste măsură, foarte |
felettes | I. adj. superior; felettes hatóság autoritate superioară. - II. s. superior m. |
feletti | adj. (de) peste |
félév | s., şcol. semestru n.; félévkor la încheierea semestrului |
féléves | adj. 1. (fel éve élő) de o jumătate de an, de şase luni; féléves gyermek copil de şase luni; 2. semestrial, de şase luni; féléves beszámoló raport semestrial |
félévi | adj. 1. de o jumătate de an; 2. semestrial; félévi vizsga examen semestrial |
felez | vb. tr. a împărţi în două, a înjumătăţi |
felező | s., geom. 1. (felezési vonal) mediatoare f.; 2. (szögfelező) bisectoare f. |
felezőpont | s., geom. punct n. de înjumătăţire, punct median |
felezősík | s., geom. plan n. mediator, plan bisector |
felezővonal | s. 1. linie f. bisectoare; 2. sp. linie de mijloc |
félfa | s. (ajtóé, kapué) uşor m. |
felfakad | vb. intr. 1. (kelés) a se sparge; 2. (víz) a ţâşni, a izbucni, a ieşi la suprafaţă |
felfal | vb. tr. 1. a devora, a mânca cu lăcomie; 2. fig. majd felfalja a szemével a sorbi pe cineva din ochi |
felfed | vb. tr.,pret. 1. a dezveli, a descoperi; 2. a dezvălui |
felfedez | vb. tr. a descoperi |
felfedezés | s. 1. descoperire f; földrajzi felfedezések descoperiri geografice; 2. dezvăluire f.; a bűntény felfedezése dezvăluirea crimei |
felfegyverez | vb. tr. 1. a înarma, a înzestra cu armament; 2. publ. a înarma |
felfegyverkezik | vb. intr. a se înarma |
felfejlődik | vb. intr. 1. mil. a se desfăşura; 2. (felzárkózik) a strânge rândurile |
felfeksz|ik | vb. intr. a se culca (undeva mai) sus |
felfektet | vb. tr. a culca (undeva mai) sus |
felfelé | adv. 1. în sus; felfelé néz a se uita în sus; 2. cu gura în sus; felfelé fordított pohár pahar cu gura în sus; 3. în amonte, în sus; felfelé a Dunán în amonte pe Dunăre |
félfém | s.,chim., fiz. semimetal n. |
felfér | vb. intr. a încăpea (într-un mijloc de transport) |
felfeszít | vb. tr. (felnyit) a deschide (ceva) forţând |
félfeudális | adj., ist., pol. semifeudal |
felfigyel | vb. intr. 1. a deveni atent la ...; 2. (vkire) a remarca pe cineva |
felfog | vb. tr. 1. (lelógó dolgot) a ridica (prinzând); 2. (estében, dőltében megfog) a prinde să nu cadă; 3. (pl. esővizet) a aduna, a capta; 4. (ütést) a para |
felfogad | vb. tr., pop. a angaja, a tocmi |
felfogás | s. 1. concepţie, părere f.; 2. sp. (játékfelfogás) concepţie de joc |
felfogóképesség | s., psih. comprehensiune f., facultatea f. de a percepe |
felfordít | vb. tr. 1. a răsturna (cu susul în jos); felfordítja az üres poharat întoarce paharul gol cu gura în jos; 2. (kocsit) a răsturna; 3. fig. a întoarce pe dos; felfordítja a házat a întoarce casa pe dos |
felfordul | vb. intr. 1. a se răsturna; 2. (állat) a crăpa, a pieri, a se prăpădi; 3. vulg. (ember meghal) a crăpa, a da ortul popii |
felfordulás | s. 1. răsturnare f.; 2. (rendetlenség) dezordine, harababură f. |
felforgat | vb. tr. 1. a răsturna (rând) pe rând; 2. a răscoli, a răvăşi, a întoarce pe dos |
felforgató | adj., peior. subversiv; felforgató eszmék idei subversive |
felforr | vb. intr. 1. (folyadék) a atinge temperatura (sau punctul) de fierbere; 2. fig. a fierbe |