hirdetés
i betű | |
Lapozás: 1-50 ... 301-350 | 351-400 | 401-450 ... 551-581 | |
iparos | s. meseriaş m. |
iparosít | vb. tr. a industrializa |
iparosítás | s. industrializare f. |
iparossegéd | s. calfă f. |
ipartelep | s. platformă f. industrială |
iparvasút | s. cale f. ferată industrială |
iparvidék | s. regiune f. industrială |
ír3 | I. adj. irlandez. - II. s. irlandez m. |
ír2 | s. 1. (kenőcs) alifie f.; 2. fig. balsam n. |
ír1 | vb. I. intr. 1. a scrie; 2. fig. valakinek a terhére ír a trece în contul cuiva. - II. tr. 1. a scrie; levelet ír a scrie o scrisoare; 2. (művet) a compune, a scrie |
iram | s. 1. goană f.; 2. fig. ritm, tempo n. ; 3. sp. alură f., ritm |
iramod|ik | vb. intr. (hirtelen, nagy lendülettel futni kezd) a se repezi (sau a porni în grabă) într-o direcţie (sau după cineva) |
iráni | I. adj. iranian. - II. s. iranian m. |
iránt | postp. 1. faţă de ...; irántam faţă de mine; 2. de, pentru; érdeklődik valami iránt a se interesa de ceva |
irány | s. 1. direcţie f.; ellenkező irányban în direcţie opusă; 2. fig. curent n. irodalmi irány curent literar; 3. fig. orientare ; új irányt ad életének dă o orientare nouă vieţii sale |
irányadó | adj., publ. competent; irányadó körök cercuri competente |
irányelv | s., publ. directivă f. |
irányít | vb. tr. 1. a îndruma, a orienta; 2. (vmit vmerre, vkihez) a îndrepta; 3. (munká-latokat) a conduce; 4. ec., tehn. a dirija |
irányító | s. 1. pret. îndrumător m.; 2. tehn. ghidaj n., aparat n. de comandă |
irányitott | adj..1. .dirijat;. mil.. . irányitott lövedék proiectil dirijat; pol . dirijat; irányitott gazdálkodás economie dirijată |
irányjelző | s., aut. indicator n. de direcţie |
iránytű | s. busolă f. |
irányul | vb. intr. 1. a se îndrepta; 2. fig. (közös cél felé halad) a converge |
irányváltó | s., tehn. inversor n. |
irányvonal | s., publ. linie f. directoare |
irányvonat | s., ferov. tren n. marşrutizat |
irányzat | s. 1. tendinţă f.; 2. curent n.; irodalmi irányzat curent literar |
irányzatos | adj. tendenţios |
irányzék | s. (lőfegyveren) înălţător n. |
írás | s. 1. scris n. írás közben în timpul scrisului; 2. scris; tehetsége van az íráshoz are talent la scris; 3. scris; szép az írása are un scris frumos; 4. (írásrendszer) scriere ; kínai írás scriere chineză; latin (betűs) írás scriere cu litere latine; 5. lingv. fonetikus írás scriere fonetică; 6. (az írásjegyek ismerete) scris; írás és olvasás scris şi citit; 7. (írott szöveg) text n. scris; írásba foglal valamit a formula ceva în scris; 8. fam. (okirat) înscris, act n.; 9. (írásmű) scriere f.; 10. rel. Sfânta Scriptură; 11. fej vagy írás? cap sau pajură? |
írásbeli | I. adj. 1. scris; írásbeli dolgozat lucrare scrisă; 2. în scris; írásbeli vizsga examen (sau probă) în scris. - II. s., fam. examen n. (sau probă) în scris |
írásjegy | s., lingv. semn n. grafic |
írásjel | s. semn n. de punctuaţie |
írásmű | s. operă f. literară |
írástudatlan | adj. analfabet, neştiutor de carte |
irat | s. act n.; document n. |
iratcsomó | s. dosar n., teanc n. de acte |
iratgyűjtő | s. dosar n. |
iratkapocs | s., rar (gemkapocs) clamă, agrafă f. |
íratlan | adj. nescris |
irattár | s. arhivă f. |
irattáros | s. arhivar m. |
irgalmas | adj. milostiv, milos, îndurător |
irgalmatlan | I. adj. 1. nemilostiv, nemilos, neîndurător; 2. fig. cumplit. - II. adv. enorm; irgalmatlan nagy a fi enorm de mare |
irgalmaz | vb. intr. a se îndura (de cineva), a milui (pe cineva) |
irgalom | s. 1. pret. (segítő könyörület, szánalom) milă, îndurare f.; 2. şi rel. (megbo-csátás) iertare f. |
irha | s. 1. blană f.; 2. (kidolgozott birkabőr) piele f. de oaie tăbăcită; 3. anat. dermă f.; 4. fig. piele ; félti az irháját îşi teme cojocul |
irhabunda | s. cojoc n., blană f. (din piele) de oaie |
irigy | I. adj. 1. invidios, pizmaş; irigy valakire a fi invidios pe cineva; 2. plin de invidie; irigy tekintet privire plină de invidie. II. s. (om m.) invidios |
irigyel | vb. tr. a invidia, a pizmui |