hirdetés
magyar-román szótár
| u betű | |
Lapozás: 1-50 ... 101-150 | 151-200 | 201-250 ... 451-470 | |
| újságírás | s. ziaristică, gazetărie f. |
| újságíró | s. ziarist, gazetar m. |
| újságírói | adj. ziaristic, jurnalistic, gazetăresc |
| újságírónő | s. ziaristă, gazetară, jurnalistă f. |
| újságkihordó | s. distribuitor m. de ziare |
| újságol | vb. tr. a spune o noutate |
| újságpapír | s. hârtie f. de ziar |
| újsütetű | adj., de obicei peior. nou-nouţ, foarte nou, fig. inedit |
| újszülött | s. nou-născut m. |
| ükanya | s. străstrăbunică f. |
| ükapa | s. străstrăbunic m. |
| ukrán | I. adj. ucrainean, ukrán nő ucraineană, ucraineancă f. - II. s. 1. ucrainean m. 2. limba f. ucraineană, ucraineana f. |
| ül | vb. intr. 1. (vhol) a şedea, a sta; ülj le! şezi!, stai jos!; 2. a şedea, a sta prea mult timp undeva; fig., fam. valakinek a nyakán ül a şedea pe capul cuiva; 3. (vhová) a se aşeza; asztalhoz ül a se aşeza la masă; 4. (vmire) a se sui, a se urca; vonatra ül a se urca în tren |
| ulánus | s., ist., mil. ulan m. |
| üldöz | vb. tr. 1. (űz, kerget) a urmări; 2. fig. (állandóan zaklat) a persecuta; a prigoni |
| üldözés | s. 1. urmărire f.; 2. fig. persecuţie; prigonire, prigoană f. |
| üldözési | adj. de persecuţie; üldözési mánia mania persecuţiei |
| üldöző | s. 1. urmăritor m.; 2. fig. persecutor; prigonitor m. |
| üldözött | adj. persecutat; prigonit |
| üledék | s. 1. sediment n.f.; 2. chim., ind. reziduu n. |
| üledékes | adj. 1. rezidual; 2. geol. sedimentar; üledékes kőzet rocă sedimentară |
| üleped|ik | vb. intr chim. a se sedimenta, a se depune |
| ülepít | vb. tr., chim. a decanta |
| ülepítés | s., chim. decantare f. |
| ülés | s. 1. şedere f. 2. (ülőhely) scaun, loc n.; 3. (testületé) şedinţă f.; teljes ülésşedinţă plenară, plenară f.; bezárja az ülést a ridica şedinţa |
| ülésez|ik | vb. intr. 1. (testület) a ţine şedinţă; 2. (személy) a participa la şedinţă, a fi în şedinţă |
| ülésszak | s., of. sesiune f.; tudományos ülésszak sesiune ştiinţifică |
| ülésterem | s. sală f. de şedinţe |
| üllő | s. 1. nicovală f.; 2. anat. nicovală |
| ülő | I. adj. 1. care şade, care stă; a padokban ülő tanulók elevii care stau în bănci; 2. care se aşază la ...; asztalhoz ülő vendégek musafirii care se aşază la masă; 3. sedentar; ülő életmód viaţă sedentară. - II. s. persoană f. care şade |
| ülőhely | s. loc n. de şezut |
| ülőideg | s., anat. nerv m. sciatic |
| ülőmunka | s. muncă f. sedentară |
| ültet | vb. tr. 1. (vkit vhova) a aşeza, a plasa; 2. (növényt) a planta, a sădi |
| ültetvény | s. plantaţie f. |
| ultimátum | s.,pol. ultimat n. |
| ultrahang | s., fiz., med. ultrasunet n. |
| ultrahangos | adj., fiz., med. ultra-sonic, ultrasonor |
| ultramarinkék | s. ultramarin n. |
| ultrarövid | adj. ultrascurt; ultrarövid hullámok unde ultrascurte |
| un | vb. tr. 1. a fi plictisit (de cineva, de ceva), a fi sătul (de cineva, de ceva), a se sătura (de cineva, de ceva); 2. unja magát a se plictisi |
| unalmas | adj. (vki, vmi) plictisitor, plicticos |
| unalom | s. plictiseală f., urât n.; elűzi valakinek az unalmát a-i ţine cuiva de urât |
| unatkoz|ik | vb. intr. a se plictisi, a-i fi urât |
| undok | adj. scârbos, dezgustător, respingător |
| undor | s. scârbă f., dezgust n., greaţă f. |
| undorít | vb. tr. a scârbi, a dezgusta, a îngreţoşa |
| undorító | adj. scârbos, dezgustător, greţos |
| undorod|ik | vb. intr. a se scârbi (de ...), a se îngreţoşa (de ...), a-i fi silă (de ...) |
| unikum | s. (egyedüli példány) exemplar n. unic |
