hirdetés
l betű | |
Lapozás: 1-50 ... 351-400 | 401-450 | 451-500 ... 901-919 | |
légy | s. muscă f; a légynek sem árt nu face rău nimănui; két legyet üt egy csapásra a omorî două muşte dintr-o singură lovitură |
légyölő | adj., bot.: légyölő galóca pălăria-şarpelui f. |
legyen | vb. intr. 1. (să) fie; csend legyen! (să fie) linişte!; 2. pret. ám legyen! fie!, treacă-meargă! |
legyengít | vb. tr. a slăbi, a debilita |
legyengül | vb. intr. a slăbi, a se debilita |
legyez | vb. tr. 1. a face vânt (cu evantaiul, cu batista etc. ); 2. a alunga muştele (de pe ...); 3. pret. valakinek a hiúságát legyezi a măguli vanitatea cuiva |
legyező | s. evantai n. |
légyfogó | s. 1. hârtie f. de prins muşte; 2. bot. golicică f. |
legyint | vb. intr. a face un gest cu mâna, a da din mână |
legyőz | vb. tr. 1. a învinge; 2. sp. a dispune (de ...), a învinge; a bate |
legyőzhetetlen | adj. invincibil, de neînvins |
légzés | s., biol., med. (lélegzés) respiraţie f.; mesterséges légzés respiraţie artificială |
légzési | adj. respirator |
légzőszerv | s., biol. organ n. respirator |
légzsák | s. 1. aeron. gol n. de aer; 2. mil. balonaş n. umplut cu aer; 3. zool. sac n. aerian |
léha | adj. uşuratic |
lehajl|ik | vb. intr. 1. a se apleca (în jos), a se înclina, a se îndoi în jos; 2. rar (lehajol) a se apleca, a se pleca |
lehajlít | vb. tr. a îndoi în jos, a apleca |
lehajol | vb. intr. 1. a se apleca, a se pleca; lehajol valamiért a se apleca după ceva; 2. fig., pret. lehajol valakihez a veni în ajutorul cuiva |
lehajt | vb. tr. 1. a (a)pleca; lehajtja a fejét a-şi apleca capul; 2. (italt) a da pe gât |
lehalkít | vb. tr. (pl. rádiót) a face (sau a pune) mai încet |
lehangol | vb. tr. (elkedvetlenít) a indispune |
lehangolt | adj. indispus |
lehánt | vb. tr. (pl. fa kérgét) a descoji |
lehanyatl|ik | vb. intr., pret. 1. a cădea la pământ, a se prăbuşi; 2. (hirtelen lecsuklik) a cădea brusc, fără vlagă; lehanyatlik a karja braţul îi cade jos, fără vlagă; 3 lit. (lenyugszik) a apune, a asfinţi, a scăpata; 4. pret. (dicsőség, hírnév) a apune, a decădea |
leharap | vb. tr. a rupe muşcând |
lehasal | vb. intr. a se culca (sau a se întinde) pe burtă |
lehel | vb. intr. 1. a expira, a sufla; 2. pop. (lélegzik) a respira, a răsufla |
lehelet | s. 1. aerul n. expirat; 2. respiraţie, răsuflare f. |
lehet | vb. intr. 1. a putea; hogy lehet ilyen szemtelen? cum poate fi aşa de obraznic?; 2. a se putea; amennyire csak lehet cât se poate de mult; nem lehet látni nu se poate vedea; 3. poate; lehet, hogy poate că ...; mi -? ce poate să fie? |
lehetetlen | adj. imposibil |
lehető | I. adj. posibil; lehetővé tesz valamit a face ceva posibil. - II. s. posibil n.; minden lehetőt megtesz a face tot posibilul |
lehetőleg | adv. pe cât posibil, dacă este posibil |
lehetőség | s. 1. posibilitate f.; 2. putinţă f.; 3. (alkalom) prilej n., ocazie f. |
lehetséges | adj. 1. posibil; amennyire lehetséges pe cât e posibil; könnyen lehetséges se prea poate; 2 . lehetséges, hogy ... probabil, este posibil că ... |
lehevered|ik | vb. intr. a se tolăni, a se întinde, a se lungi (pentru a se odihni) |
lehiggad | vb. intr. a se calma |
lehord | vb. tr. 1. (vmit) a duce (sau a căra) jos; 2. fig. (vkit) a lua (pe cineva) la refec, a face (pe cineva) cu ou şi oţet |
lehorgaszt | vb. tr. (fejét) a lăsa în jos, a (a)pleca |
lehorgonyoz | vb. tr. (şi intr.) a ancora |
lehorzsol | vb. tr. a juli, a jupui |
lehorzsolód|ik | vb. intr. a se juli, a se jupui |
lehoz | vb. tr. 1. a aduce jos, a coborî; lehozza a zsákot a padlásról a coborî sacul din pod; 2. (vidékre) a aduce în provincie |
lehűl | vb. intr. a se răci, a se răcori |
lehűlés | s. 1. răcire, răcorire f.; 2. met. răcirea f. timpului, scăderea f. temperaturii (aerului) |
lehull | vb. intr. 1. pret. a cădea (de undeva); 2. a se scutura, a cădea; lehullanak a levelek se scutură frunzişul |
lehuny | vb. tr. a închide; lehunyja szemét a-şi închide ochii |
lehurrog | vb. tr. a reduce la tăcere prin huiduieli, a huidui |
lehűt | vb. tr. 1. a răci (până la temperatura dorită); 2. fig. (örömet, lelkesedést) a tempera brusc, a curma |
lehúz | vb. tr. 1. (felülről) a trage (în) jos; 2. a trage (sau a lăsa) jos; lehúzza a redőnyt a trage jos ruloul; 3. (húzva levesz vmiről) a trage jos, a lua jos; 4. (ruhaneműt) a scoate, a dezbrăca |