magyar-román szótár

új keresés


h betű

Lapozás: 1-50 ... 851-900 | 901-950 | 951-1000 ... 1251-1299

híres  adj. renumit, vestit, celebru; faimos; híres tudós savant celebru
híresség  s. celebritate f.
híresztel  vb. tr. a colporta, a zvoni
hírhedt  adj., peior. cu reputaţie proastă, cu nume rău, rar defăimat
hírközlés  s., of. transmiterea f. ştirilor
hirl|ik  vb. intr. se vorbeşte, se aude
hírlap  s. pret. (újság) jurnal, ziar n., gazetă f.
hírlapíró  s., pret. (újságíró) jurnalist, ziarist, gazetar, publicist m.
hírnév  s. renume n., faimă f.
hírneves  adj. renumit, celebru
hírnök  s. mesager, vestitor m.
hírszolgálat  s., tel., publ.
1. serviciu n. de informaţii;
2. informaţii f. pl.; gyors hírszolgálat informaţii rapide
hirtelen  
I. adj.
1. subit; hirtelen halál moarte subită;
2. repezit; hirtelen természetű ember om cu fire repezită. -
II. adv. brusc, deodată, repede, subit; hirtelen megáll a se opri brusc
hirtelenében  adv. la repezeală
hírügynökség  s., publ agenţie f. de presă
hírverés  s.
1. publicitate f.;
2. (túlzott reklámozás) reclamă f. mare
hírzárlat  s., of. suspendarea f. informaţiilor de presă
hisz  vb.
I. tr.
1. a crede; nem hiszem nu cred;
2. (vél) a se gândi, a crede; azt hiszem, hogy igaza van cred că are dreptate. -
II. intr. a crede; nem hiszek neked nu te cred
hiszékeny  adj. credul
hiszékenység  s. credulitate f.
hiszen  
I. conj. căci, pentru că, fiindcă. -
II. adv.
1. doar;
2. desigur, bineînţeles
hisztéria  s. isterie f.
hisztérikus  adj. isteric
hit  s.
1. credinţă f.;
2. rel. (vallás) religie; lege f.
hiteget  vb. tr. a duce pe cineva cu zăhărelul, a ademeni pe cineva cu promisiuni
hitel  s.
1. credit n., încredere f. (de care se bucură cineva);
2. erezare ; hitelt ad valaki szavának a da crezare cuiva;
3. autenticitate f.; of. a másolat hiteléül pentru conformitate cu originalul;
4. ec., fin. credit
hitelbank  s., fin. bancă f. de credit
hiteles  adj.
1. (hitelt érdemlő) demn de crezare, sigur;
2. arte, filol. veridic;
3. of. legalizat; hiteles
másolat copie legalizată;
4. şt. (igazoltan eredeti) autentic
hitelesít  vb. tr.
1. of. (iratot) a legaliza, autentifica;
2. (mértéket) a etalona;
3. sp. (verseny-eredményt) a omologa
hitelez  vb.
I. tr.
1. (pénzt) a credita, a(-i) acorda cuiva un credit;
2. com., ec. (árut hitelbe ad) a vinde (cuiva) pe credit. -
II. intr. (kereskedő) a vinde (sau a da) pe datorie
hitelező  s. creditor m.
hitelképes  adj., com., fin. solvabil, capabil de credit
hites  .s
..1 .autorizat; hites tolmács interpret autorizat;
2. pop. legitim, legal; hites feleség soţie legitimă
hitetlen  adj.
1. neîncrezător;
2. rel. necredincios
hitszegés  s. călcare f. de jurământ
hitvallás  s.
1. profesiune f. de credinţă;
2. fig. crez n.
hitvány  adj.
1. (minőségileg) ordinar, de calitate inferiaoră, slab, prost; hitvány áru marfă ordinară;
2. pop. (fejletlen, beteges) sfrijit, pipernicit, jigărit, slab; hitvány malac purcel slab;
3. (erkölcsileg) nemernic; ticălos, mizerabil, mişel
hitványság  s. nemernicie, ticăloşie f.
hitves  s., pret. (feleség) soţie f.
hiú  adj.
1. vanitos; hiú ember om vanitos;
2. (hiábavaló) deşert, iluzoriu; hiú remény speranţă deşartă
hiúság  s.
1. vanitate f.;
2. înv. (hiábavalóság) deşertăciune f.
hiúz  s., zool. râs m.
hív  vb. tr.
1. a chema; orvost hív a chema un medic;
2. a invita; vendéget hív a invita un musafir;
3. a numi, a chema; hogy hívnak? cum te cheamă?
hivalkod|ik  vb. intr., pret. (feltűnően dicsekszik, kérkedik) a face paradă de (sau cu) ceva, a se făli (cu ceva)
hivalkodás  s., pret. (dicsekvés, kérkedés) fală, lăudăroşenie f.
hívás  s.
1. chemare f.;
2. tel. apel n.
hivatal  s.
1. oficiu n.; anyakönyvi hivatal oficiul stării civile;
2. serviciu n.; műszaki hivatal serviciu tehnic;
3. (tisztség, állás) slujbă, funcţie f., serviciu; hivatalba lép a intra în slujbă
hivatali  adj.
1. de serviciu; hivatali titok secret de serviciu;
2. administrativ; hivatali úton pe cale administrativă
hivatalos  adj.
1. oficial;
2. de birou, de serviciu; hivatalos órák orele de serviciu;
3. legal; hivatalos ünnep sărbătoare legală;
4. (meghívott) invitat
hivatás  s.
1. vocaţie, chemare f.; hivatást érez valamire a simţi vocaţie pentru ceva;
2. (választott foglalkozás) carieră, ocupaţie, profesiune f.