magyar-román szótár

új keresés


e betű

Lapozás: 1-50 ... 901-950 | 951-1000 | 1001-1050 ... 1801-1823

elpanaszol  vb. tr. a se plânge (de ceva), a-şi spune păsul
elpárolog  vb. intr.
1. (folyadék) a se evapora, a se vaporiza;
2. (érzés, indulat) a dispărea, a(-i) trece;
3 . fig., ir.
a se volatiliza, a se face nevăzut
elpártol  vb. intr.
1. a se desolidariza; elpártol valakitől a se desolidariza de cineva;
2. a părăsi; elpártolt tőle a szerencse l-a părăsit norocul
elpatkol  vb. intr., glum. (meghal) a se curăţa, a da ortul popii
elpattan  vb. intr. a plesni
elpazarol  vb. tr. a risipi, a irosi
elpirul  vb. intr. a se roşi, a se înroşi, a deveni roşu la faţă, a se face roşu
elpiszkolódik  vb. intr. a se murdări
elporl|ik  vb. intr. a se preface în pulbere (sau în praf)
elporlad  vb. intr.
1. (elporlik) a se preface în pulbere (sau în praf);
2. (holttest) a se preface în pulbere, a se descompune
elpucol  vb. intr., ir. a-şi lua tălpăşiţa, a o tuli, a o şterge
elpusztít  vb. tr.
1. a distruge, a nimici;
2. elpusztítja magát a se sinucide
elpusztul  vb. intr.
1. (élőlény) a pieri, a se prăpădi, a muri;
2. (vm) a se nimici, a se prăpădi
elrabol  vb. tr
1. a răpi, a jefui, a fura; elrabolták a pénzét l-au jefuit de bani, i-au furat banii;
2. (sze-mélyt) a răpi, a fura;
3. peior. a răpi; elrabolja valakinek a drága idejét a-i răpi cuiva timpul preţios
elragad  vb. tr.
1. (magával ragad) a lua cu sine, a duce cu sine;
2. (érzelem, indulat) a cuprinde, a stăpâni; elragadta a
lelkesedés l-a cuprins însufleţirea
elragadtat  vb. tr.
1. elragadtatja magát (vmire) a se lăsa purtat (sau mânat sau furat) de ...;
2. (hevessége következtében) elragadtatja magát a se ambala;
3. a entuziasma, a încânta;
4. pret
van ragadtatva
a fi încântat de ...
elragoz  vb. tr., lingv., şcol
1. (igét) a conjuga;
2. (névszót) a declina
elrak  vb. tr.
1. (helyére) a pune la loc;
2. (máshova) a pune în altă parte;
3. fam. (jól elver) a trage cuiva o bătaie
elraktároz  vb. tr.
1. a înmagazina, a depozita;
2. şt. (élő szervezet) a înmagazina
elrejt  vb. tr.
1. (eldug) a ascunde (ceva);
2. (elbújtat) a ascunde (pe cineva)
elrejtőz|ik  vb. intr. a se ascunde
elrémít  vb. tr. a înspăimânta, a îngrozi
elrémül  vb. intr. a se înspăimânta, a se îngrozi
elrendel  vb. tr.
1. (hatósági személy, testület) a ordona, a dispune;
2. (főhatóság) a decreta
elrendez  vb. tr.
1. a aranja, a pune în ordine;
2. (ellentétet, vitás ügyet) a aranja, a aplana
elreped  vb. intr. a (se) crăpa, a plesni
elrepül  vb. intr. a zbura, a-şi lua zborul; a pleca în zbor
elreszel  vb. tr. (reszelővel kettévág) a tăia în două cu pila
elrettent  vb. tr., pret. a îngrozi, a înspăimânta
elrohan  vb. intr. a pleca în fugă (sau în goană) mare
elroml|ik  vb. intr.
1. a se strica, a se defecta; elromlott a gép s-a defectat maşina;
2. (megromlik) a se strica, a se altera; elromlott ott a hús carnea s-a alterat;
3. a se strica; elromlott a foga i s-au stricat dinţii;
4. elromlik az idő se strică vremea
elrongyolódik  vb. intr. a se zdrenţui, a se jerpeli
elront  vb. tr.
1. a strica;
2. a strica, a deranja; elrontja a gyomrát a-şi deranja stomacul
elrothad  vb. intr. a (se) putrezi
elrúg  vb. tr.
1. a îndepărta (printr-o lovitură) cu piciorul, a da (ceva) la o parte cu piciorul;
2. pop. (kicsinyét nem szoptatja többet) a înţărca, a dezvăţa de supt
elsajátít  vb. tr. a-şi însuşi, a asimila
elsápad  vb. intr. a deveni palid, a se face alb la faţă
elsárgul  vb. intr. a (se) îngălbeni
elseje  s. întâi, prima zi a lunii; március elseje întâi martie; ma van elseje azi suntem în întâi
elsiet  vb.
I. intr. a se duce (sau a pleca) în grabă. -
II. tr. (elhamarkodva tesz vmit) a face (ceva) pripit
elsikkaszt  vb. tr. a delapida, a defrauda
elsimít  vb. tr. 1. a nivela, a netezi; 2. (csendesen eltussol) a muşamaliza, a cocoloşi; 3. fig. (tapin-tatosan eligazít) a aplana
elsimul  vb. intr.
1. a deveni neted;
2. fig. a se aplana
elsír  vb.
I. tr.
1. (panaszosan elmond) a-şi arăta prin vorbe nemulţumirea, a se plânge; elsírja bánatát a-şi plânge amarul;
2. elsírja magát a începe să plângă, a izbucni în plâns. -
II. intr. a plânge un anumit timp
elsirat  vb. tr.
1. a plânge, a jeli o persoană moartă;
2. (megsirat vmit) a plânge (după ceva)
első  
I. num.
1. întâi; első osztály clasa întâi;
2. de dinainte, din faţă; az első kerék roata din faţă;
3. prim, primă, dintâi; az első férje primul ei soţ;
4. prim, primă; az első nap prima zi;
5. prim, primă, cel (sau cea) dintâi; az osztály első tanulója primul elev din clasă;
6. întâi; első osztályú áru marfa de calitatea întâi (sau superioară). -
II. s.
1. primul lucru n.; az lesz az első, hogy ... primul lucru va fi ca ...;
2. clasa f. întâi; az elsőbe jár e în clasa întâi
elsőbbség  s., pret. prioritate; întâietate f.
elsőbbségadás  s., comun. acordarea f. priorităţii
elsőbbségi  adj. de prioritate; elsőbbségi jog drept de prioritate
elsődleges  adj., şt., pret.
1. primordial;
2. biol. primar; elsődleges nemi jelleg trăsături sexuale primor-diale