magyar-román szótár

új keresés


e betű

Lapozás: 1-50 ... 551-600 | 601-650 | 651-700 ... 1801-1823

elharap  vb. tr.
1. a muşca rupând în două;
2. elharap valamely szót,elharapja valamely szó végét a înghiţi sfârşitul unui cuvânt
elhárít  vb. tr.
1. (akadályt, bajt) a înlătura, a îndepărta;
2. sp. a para;
3. mil a respinge;
4. pol. (felelősséget) a declina
elhasad  vb. intr. a crăpa, a se sparge; a plesni
elhasal  vb. intr.
1. (hasra esik) a cădea pe burtă;
2. fig., fam. (tanuló elbukik) a cădea, a pica
elhasít  vb. tr. a crăpa; a despica
elhasonul  vb. intr., lingv. a se disimila
elhasznál  vb. tr.
1. (teljesen felhasznál) a consuma, a folosi (în întregime);
2. (ruhát) a uza
elhasználódik  vb. intr. a se uza
elhatalmasodik  vb. intr.
1. a lua amploare;
2. fig. (vkin vmi) a pune stăpânire pe ...
elhatárol  vb. tr.
1. a delimita;
2. elhatárolja magát valakitől, valamitől a se delimita de cineva, de ceva
elhatároz  vb. tr.
1. a hotărî, a decide;
2. elhatározza magát (vmire) a se hotărî, a se decide
elhatározás  s. hotărâre f.
elhelyez  vb. tr.
1. (tárgyat) a aşeza, a pune;
2. (vkit vhová) a plasa;
3. (vkit munkahelyről) a transfera, a muta;
4. (gyárat, középületet) a amplasa
elhelyezkedik  vb. intr.
1. (vhol) a se aşeza;
2. (állásban) a se plasa; fam. a se aranja
elhervad  vb. intr.
1. (növény) a se ofili, a se veşteji;
2. lit., pret. (elveszti üdeséget) a se fana, a se ofili
élhetetlen  adj. neajutorat; élhetetlen gyermek copil neajutorat
elhibáz  vb. tr.
1. a greşi, a face (ceva) greşit; elhibázta a szorzást a greşit înmulţirea;
2. pret a rata, a da greş; a házasságát a dat greş în căsătorie;
3. a greşi; elhibázza az ütést a greşi lovitura
elhidegül  vb. intr., pret. a se înstrăina; a se răci
elhint  vb. tr.
1. a presăra;
2. pret (magot) a semăna
elhíresztel  vb. tr. a răspândi vestea; a da sfoară în ţară
elhisz  vb. tr. a crede cele spuse, a o lua de bună
elhitet  vb. tr. a face (pe cineva) să creadă (ceva)
elhív  vb. tr. a chema (să meargă cu el)
elhíz|ik  vb. intr. a se îngrăşa peste măsură
elhódít  vb. tr.
1. (vmit) a cuceri;
2. (vkitől) a ademeni (cucerind pentru sine)
elhomályosít  vb. tr.
1. a întuneca; a umbri;
2. pret (látást) a împăienjeni;
3. (vkinek a hírnevét) a pune în umbră
elhomályosodik  vb. intr.
1. a se întuneca; a se umbri;
2. pret. (látás) a se împăienjeni, a se înceţoşa
elhord  vb. tr.
1. a căra; a transporta;
2. vulg. hordd el magad! cară-te!
elhoz  vb. tr. a aduce
elhull  vb. intr.
1. (széna, haj stb.) a cădea;
2. (állat) a pieri, a muri
elhuny  vb. intr., pret. (meghal) a deceda, a răposa, a înceta din viaţă
elhunyt  adj. şi s. pret. decedat, răposat, defunct m.
elhurcol  vb. tr.
1. fam. (holmit) a duce (sau a lua) cu sine;
2. (embert) a duce (pe cineva) cu de-a sila; a deporta
elhúz  vb.
I. tr.
1. a trage;
2. (nótát) a cânta;
3. fig.,fam. (vizsgán)
a cădea, a pica (pe cineva);
4. fig. (elodáz) a tărăgăna;
5. fig. (előadást) a o lungi. -
II. intr.
1. fig. elhúzza valameddig o mai duce câtva timp;
2 . a trece repede; elhúzott mellettünk egy motoros a trecut pe lângă noi un motociclist
elhúzód|ik  vb. intr.
1. a se trage (de la loc);
2. (elvonul vmerre, vhol) a trece;
3. (vhova) a se retrage, a se da la o parte;
4. (folyamat, ügy) a se tărăgăna, a se lungi
elidegenedik  vb. intr. a se înstrăina
elidegenít  vb. tr.
1. (vkitől) a înstrăina;
2. (eltulajdonít) a sustrage, a înstrăina;
3. jur. (átruház) a aliena, a înstrăina
elidegeníthetetlen  adj., jur. inalienabil
eligazít  vb. tr.
1. (dolgot) a aranja;
2. (vkit) a îndrepta;
3. (ügyet) a rezolva
eligazítás  s.
1. îndreptare f;
2. instructaj n.
eligazod|ik  vb. intr.
1. a se descurca;
2. a se orienta; jól eligazodik a politikában se orientează bine în politică
elillan  vb. intr.
1. a se evapora, a se volatiliza;
2. fam. (észrevétlenül eltávozik) a o şterge
elinal  vb. intr., fam. a-şi lua tălpăşiţa, a o croi la fugă
elindít  vb. tr.
1. a porni; a pune în mişcare; elindítja a mozdonyt a porni locomotiva;
2. sp. a da startul, a da plecarea; elindítja a futókat a da startul pentru alergători;
3. sp. elindítja a labdát a da lovitura de începere;
4. a da semnalul de plecare; elindítja a menetet a da semnalul de plecare convoiului;
5 . a porni; elindítja a támadást a porni atacul
elindul  vb. intr.
1. a porni, a pleca;
2. a se pune în mişcare; a porni; elindult a vonat trenul s-a pus în mişcare
elintéz  vb. tr.
1. (tennivalót) a termina, a isprăvi;
2. (ügyet) a a aranja, a rezolva;
3. fam. (durván bántalmaz) a snopi, a bate foarte rău pe cineva;
4. arg. (megöl) a achita, a omorî
elintéződ|ik  vb. intr., of. a se rezolva, a se soluţiona
elismer  vb. tr. a recunoaşte
elismervény  s. adeverinţă, dovadă f.
elismétel  vb. tr. a repeta