hirdetés
| e betű | |
Lapozás: 1-50 ... 551-600 | 601-650 | 651-700 ... 1801-1823  | |
| elharap | vb. tr.  1. a muşca rupând în două; 2. elharap valamely szót,elharapja valamely szó végét a înghiţi sfârşitul unui cuvânt  | 
| elhárít | vb. tr.  1. (akadályt, bajt) a înlătura, a îndepărta; 2. sp. a para; 3. mil a respinge; 4. pol. (felelősséget) a declina  | 
| elhasad | vb. intr. a crăpa, a se sparge; a plesni | 
| elhasal | vb. intr.  1. (hasra esik) a cădea pe burtă; 2. fig., fam. (tanuló elbukik) a cădea, a pica  | 
| elhasít | vb. tr. a crăpa; a despica | 
| elhasonul | vb. intr., lingv. a se disimila | 
| elhasznál | vb. tr.  1. (teljesen felhasznál) a consuma, a folosi (în întregime); 2. (ruhát) a uza  | 
| elhasználódik | vb. intr. a se uza | 
| elhatalmasodik | vb. intr.  1. a lua amploare; 2. fig. (vkin vmi) a pune stăpânire pe ...  | 
| elhatárol | vb. tr.  1. a delimita; 2. elhatárolja magát valakitől, valamitől a se delimita de cineva, de ceva  | 
| elhatároz | vb. tr.  1. a hotărî, a decide; 2. elhatározza magát (vmire) a se hotărî, a se decide  | 
| elhatározás | s. hotărâre f. | 
| elhelyez | vb. tr.  1. (tárgyat) a aşeza, a pune; 2. (vkit vhová) a plasa; 3. (vkit munkahelyről) a transfera, a muta; 4. (gyárat, középületet) a amplasa  | 
| elhelyezkedik | vb. intr.  1. (vhol) a se aşeza; 2. (állásban) a se plasa; fam. a se aranja  | 
| elhervad | vb. intr.  1. (növény) a se ofili, a se veşteji; 2. lit., pret. (elveszti üdeséget) a se fana, a se ofili  | 
| élhetetlen | adj. neajutorat; élhetetlen gyermek copil neajutorat | 
| elhibáz | vb. tr.  1. a greşi, a face (ceva) greşit; elhibázta a szorzást a greşit înmulţirea; 2. pret a rata, a da greş; a házasságát a dat greş în căsătorie; 3. a greşi; elhibázza az ütést a greşi lovitura  | 
| elhidegül | vb. intr., pret. a se înstrăina; a se răci | 
| elhint | vb. tr.  1. a presăra; 2. pret (magot) a semăna  | 
| elhíresztel | vb. tr. a răspândi vestea; a da sfoară în ţară | 
| elhisz | vb. tr. a crede cele spuse, a o lua de bună | 
| elhitet | vb. tr. a face (pe cineva) să creadă (ceva) | 
| elhív | vb. tr. a chema (să meargă cu el) | 
| elhíz|ik | vb. intr. a se îngrăşa peste măsură | 
| elhódít | vb. tr.  1. (vmit) a cuceri; 2. (vkitől) a ademeni (cucerind pentru sine)  | 
| elhomályosít | vb. tr.  1. a întuneca; a umbri; 2. pret (látást) a împăienjeni; 3. (vkinek a hírnevét) a pune în umbră  | 
| elhomályosodik | vb. intr.  1. a se întuneca; a se umbri; 2. pret. (látás) a se împăienjeni, a se înceţoşa  | 
| elhord | vb. tr.  1. a căra; a transporta; 2. vulg. hordd el magad! cară-te!  | 
| elhoz | vb. tr. a aduce | 
| elhull | vb. intr.  1. (széna, haj stb.) a cădea; 2. (állat) a pieri, a muri  | 
| elhuny | vb. intr., pret. (meghal) a deceda, a răposa, a înceta din viaţă | 
| elhunyt | adj. şi s. pret. decedat, răposat, defunct m. | 
| elhurcol | vb. tr.  1. fam. (holmit) a duce (sau a lua) cu sine; 2. (embert) a duce (pe cineva) cu de-a sila; a deporta  | 
| elhúz | vb.  I. tr. 1. a trage; 2. (nótát) a cânta; 3. fig.,fam. (vizsgán) a cădea, a pica (pe cineva); 4. fig. (elodáz) a tărăgăna; 5. fig. (előadást) a o lungi. - II. intr. 1. fig. elhúzza valameddig o mai duce câtva timp; 2 . a trece repede; elhúzott mellettünk egy motoros a trecut pe lângă noi un motociclist  | 
| elhúzód|ik | vb. intr.  1. a se trage (de la loc); 2. (elvonul vmerre, vhol) a trece; 3. (vhova) a se retrage, a se da la o parte; 4. (folyamat, ügy) a se tărăgăna, a se lungi  | 
| elidegenedik | vb. intr. a se înstrăina | 
| elidegenít | vb. tr.  1. (vkitől) a înstrăina; 2. (eltulajdonít) a sustrage, a înstrăina; 3. jur. (átruház) a aliena, a înstrăina  | 
| elidegeníthetetlen | adj., jur. inalienabil | 
| eligazít | vb. tr.  1. (dolgot) a aranja; 2. (vkit) a îndrepta; 3. (ügyet) a rezolva  | 
| eligazítás | s.  1. îndreptare f; 2. instructaj n.  | 
| eligazod|ik | vb. intr.  1. a se descurca; 2. a se orienta; jól eligazodik a politikában se orientează bine în politică  | 
| elillan | vb. intr.  1. a se evapora, a se volatiliza; 2. fam. (észrevétlenül eltávozik) a o şterge  | 
| elinal | vb. intr., fam. a-şi lua tălpăşiţa, a o croi la fugă | 
| elindít | vb. tr.  1. a porni; a pune în mişcare; elindítja a mozdonyt a porni locomotiva; 2. sp. a da startul, a da plecarea; elindítja a futókat a da startul pentru alergători; 3. sp. elindítja a labdát a da lovitura de începere; 4. a da semnalul de plecare; elindítja a menetet a da semnalul de plecare convoiului; 5 . a porni; elindítja a támadást a porni atacul  | 
| elindul | vb. intr.  1. a porni, a pleca; 2. a se pune în mişcare; a porni; elindult a vonat trenul s-a pus în mişcare  | 
| elintéz | vb. tr.  1. (tennivalót) a termina, a isprăvi; 2. (ügyet) a a aranja, a rezolva; 3. fam. (durván bántalmaz) a snopi, a bate foarte rău pe cineva; 4. arg. (megöl) a achita, a omorî  | 
| elintéződ|ik | vb. intr., of. a se rezolva, a se soluţiona | 
| elismer | vb. tr. a recunoaşte | 
| elismervény | s. adeverinţă, dovadă f. | 
| elismétel | vb. tr. a repeta |