hirdetés


magyar-román szótár

új keresés


e betű

Lapozás: 1-50 ... 501-550 | 551-600 | 601-650 ... 1801-1823

elferdül  vb. intr. a se strâmba
elfog  vb. tr.
1. (vkit) a prinde pe cineva, a pune mâna pe cineva;
2. a intercepta; elfogja valakinek a levelét a intercepta scrisoarea cuiva
elfogad  vb. tr.
1. a primi; javaslatot elfogad a primi o propunere;
2. a accepta; elfogadja a meghívást a accepta invitaţia
elfogatóparancs  s. mandat n. de arestare
elfoglal  vb. tr.
1. a ocupa, a cuceri; elfoglalták a várost au ocupat oraşul;
2. (helyet) a ocupa (sau a lua) loc;
3. (hivatalt) a ocupa, a lua în primire (un post);
4. (terjedelmével betölt) a ocupa
elfoglaltság  s. preocupare f.
elfogulatlan  adj. imparţial, nepărtinitor
elfogult  adj.
1. părtinitor;
2. înv. (elfogódott) emoţionat
elfogy  vb. intr.
1. a se termina, a se isprăvi;
2. (áru) a se epuiza, a se termina;
3. (erő, türelem) a pieri, a lua sfârşit
elfogyaszt  vb. tr. (ételt) a consuma
elfojt  vb. tr.
1. (tüzet) a înăbuşi;
2. pret. (érzelmet, indulatot) a(-şi) înăbuşi, a(-şi) stăpâni; elfojtja a dühét a-şi stăpâni furia
elfonnyad  vb. intr.
1. (növény) a se ofili, a se veşteji, a păli;
2. (öregedve) a se ofili
elfordít  vb. tr. a întoarce
elfordul  vb. intr. a se întoarce
elfúj  vb. tr.
1. (szél felhőt) a risipi, a împrăştia;
2. (lámpát) a sufla în ..., a stinge; 3. (nótát) a cânta
elfűrészel  vb. tr.
1. a tăia (ceva) cu ferăstrăul;
2. fig., fam. (vkit) a săpa;
3. fig., fam. (meghiúsít) a submina, a zădărnici
elfut  vb. intr.
1. (vki) a fugi (de undeva);
2. pret. (idő) a trece (repede), a zbura
elgáncsol  vb. tr.
1. şi sp. pune cuiva piedică;
2. pret., peior. a împiedica (pe … cineva) să-şi atingă scopul;
3. pret., peior. (meghiúsít) a zădărnici
elgázol  vb. tr. a călca; elgázolta az autó l-a călcat maşina
elgennyesedik  vb. intr. a face puroi, a se umple de puroi
elgondolkozik  vb. intr.
1. (vmin) a reflecta (asupra ...), a se gândi (la ...);
2. (gondolatokba me-rül) a fi adâncit în gânduri
elgondolkoztat  vb. tr. a pune pe gânduri
elgörbít  vb. tr. a strâmba, a îndoi
elgörbül  vb. intr. a se strâmba, a se îndoi
elgurul  vb. intr. a se rostogoli
elgyengít  vb. tr. a debilita, a slăbi, a slei de puteri
elgyengül  vb. intr. a-şi pierde puterile, a slăbi
elhagy  vb. tr.
1. a părăsi, a abandona; elhagyta a családját şi-a părăsit familia;
2. (szakítva otthagy) a abandona; elhagyta a jegyesét şi-a abandonat logodnicul;
3. (abbahagy) a se lăsa de …, a renunţa la ...; elhagyja a dohányzást a se lăsa de fumat;
4. (mellőz, kihagy) a omite; elhagyja a bevezetést a omite introducerea;
5. (haladva túljut) a trece de ...; elhagytuk Tövist? am trecut de Teiuş?;
6. (haladva megelőz) a depăşi, a lăsa în urmă; elhagyta a teherautót a depăşit camionul;
7 . elhagyja magát a se delăsa, a nu se îngriji
elhagyatott  adj.
1. (személy) părăsit;
2. (néptelen, puszta) pustiu, nepopulat
elhajít  vb. tr. a azvârli, a arunca
elhajl|ik  vb. intr.
1. (meghajlik) a se înclina, a se îndoi, a se încovoia;
2 . astr., fiz. a declina
elhajlás  s.
1. înclinare f.;
2. fiz. înclinaţie f.;
3. mágneses elhajlás declinaţie magnetică;
4. astr. decli-naţie f. (astronomică)
elhajt  vb. tr.
1. a mâna (până undeva); elhajtja a tehenet a vásárra mână vaca la târg;
2. (elűz, el-kerget) a alunga (hâsâind); elhajtja a legyeket a alunga muştele
elhal  vb. intr., pret.
1. a înceta din viaţă, a se stinge, a muri;
2. anat. a necroza;
3. pol. a dispărea treptat
elhalad  vb. intr. (vmi mellett) a trece (pe lângă ceva)
elhalálozás  s., pret deces n., încetare f. din viaţă
elhalálozik  vb. intr., pret. a deceda, a înceta din viaţă
elhalaszt  vb. tr. a amâna
elhalkul  vb. intr. a slăbi (în intensitate)
elhallatszik  vb. intr. a se auzi (până ...)
elhallgat  vb
.I. intr.
1. a tăcea;
2. a înceta; a taps elhallgatott aplauzele au încetat;
3. elhallgat valamivel a nu mai vorbi despre ceva. -
II. tr.
1. a asculta (atent) un anumit timp;
2. (vmit) a trece sub tăcere, a păstra tăcere asupra unui lucru
elhallgattat  vb. tr. a reduce la tăcere
elhalványodik  vb. intr.
1. a păli, a se şterge;
2. (hírnév) a se întuneca
elhamarkod|ik  vb. tr. a face (ceva) în pripă; a se pripi cu ...; elhamarkodja a dolgot a face un lucru în pripă
elhamvad  vb. intr. a se preface în cenuşă
elhamvaszt  vb. tr.
1. a preface în cenuşă;
2. (hullát) a incinera
elhangz|ik  vb. intr.
1. (elhallatszik) a se auzi (până la ...); a răsuna;
2. (rádióban) elhangzott ... aţi ascultat...
elhantol  vb. tr., pret. (eltemet) a înmormânta, a îngropa, a înhuma
elhány  vb. tr.
1. a da la o parte; elhányja a havat az útról a da la o parte zăpada din drum;
2. fam., pret. a împrăştia în dezordine, a rătăci; elhányta a füzetét şi-a rătăcit caietul;
3. a(-şi) lepăda; elhányja az agancsát îşi leapădă coarnele; elhányja a szőrét a-şi lepăda părul
elhanyagol  vb. tr. a neglija