hirdetés
magyar-román szótár
| e betű | |
Lapozás: 1-50 ... 401-450 | 451-500 | 501-550 ... 1801-1823 | |
| elektromágnesesség | s., electr. electromagnetism n. |
| elektromérnök | s., tehn. (villamosmérnök) inginer m. electrician |
| elektromos | adj. electric |
| elektromosság | s., fiz. electricitate f. |
| elektromotor | s., tehn. electromotor n., motor electric |
| elektron | s.,fiz. electron m.;pozitiv elektron pozitron m. |
| elektroncső | s., electr. tub n. electronic |
| elektronika | s., fiz. electronică f. |
| elektronmikroszkóp | s., fiz. microscop n. electronic |
| elektronsugár | s., fiz. fascicul n. electronic |
| elektrosokk | s., med. şoc n. electric |
| elektrotechnika | s. electrotehnică f. |
| elél | vb. intr. 1. (vmennyi ideig) a trăi (o anumită perioadă de timp); 2. (eléldegél) a trăi modest; 3. elél valamin a putea trăi cu ceva; kenyéren is elél a putea trăi numai cu pâine |
| eléldegél | vb. intr. (szerényen megél) a trăi modest (din ceva) |
| élelem | s. hrană f., aliment n. |
| élelmes | adj. abil, descurcăreţ; deştept |
| élelmez | vb. tr. a aproviziona cu alimente |
| élelmiszer | s. aliment n. |
| élelmiszerbolt | s. alimentară f., magazin n. de alimente |
| élelmiszeripar | s. industrie f. alimentară |
| elem | s. 1. element n., parte f. componentă; valamit elemeire bont a desface ceva în părţile compo-nente, a descompune; 2. arte, filol. element; drámai elemek elemente dramatice; 3. chim. element; fémes elem element metalic |
| elemez | vb. tr. 1. pret. a analiza, a examina; elemzi a helyzetet a analiza situaţia; 2. chim. a analiza |
| elemi | adj. 1. elementar, fundamental; elemi jogok drepturi fundamentale; 2. elementar, de bază; elemi ismeretek cunoştinţe elementare; 3. pret. elementar; elemi hiba greşeală elementară; 4. elementar, primar; elemi oktatás învăţământ primar |
| elemista | I. adj. pentru învăţământ primar; elemista könyv manual pentru învăţământul primar. - II. s. elev m. din clasele primare |
| elemózsia | s., fam. (úti élelem) merinde f., hrană f. rece |
| elemzés | s. analiză; nyelvtani elemzés analiză gramaticală; politikai elemzés analiză politică |
| elénekel | vb. I. tr. a cânta (ceva). - II. intr., rar (hosszabb ideig énekel) a cânta (timp îndelungat) |
| elenged | vb. tr. 1. a da drumul; a lăsa din mână; elengedi a gyeplőt a da drumul la hăţuri; 2. (szabadon enged) a da drumul, a lăsa liber; engedj el! dă-mi drumul!, lasă-mă!; 3. a învoi; mára elengedtek am fost învoit pe azi |
| elengedhetetlen | adj. indispensabil |
| élenjáró | adj., publ. fruntaş |
| élénk | adj. 1. vioi, zglobiu; élénk fiúcska un băieţaş vioi; 2. (gyors, szapora) vioi, sprinten; élénk tempó ritm vioi; 3. publ (heves) viu, animat; élénk vita discuţie vie; 4. aprins, viu; élénk színek culori vii |
| élénkít | vb. tr. 1. a înviora, a face (mai) vioi; 2. a însufleţi, a anima |
| élénkség | s. 1. vioiciune f.; 2. animaţie f.; nagy volt az élénkség animaţia era mare |
| elenyésző | adj., pret. (nagyon csekély, jelentéktelen) neînsemnat, infim, minim |
| elér | vb. tr. 1. a ajunge; elérsz eddig? ajungi până aici?; 2. a atinge, a ajunge; eléri a célját a-şi atinge scopul; 3. a obţine, a realiza; jó eredményt ért el a obţinut rezultate bune |
| elered | vb. intr. 1. a începe să curgă; eleredt az orra vére a început să-i curgă sângele din nas; 2. a începe; elered az eső începe să plouă |
| elérhetetlen | adj. 1. pret care nu poate fi ajuns; 2. rar inaccesibil; 3. pret. irealizabil |
| elérkez|ik | vb. intr. 1. (vhova) a ajunge, a sosi; 2. (idő) a sosi, a veni |
| elernyed | vb. intr. a lâncezi, a se moleşi |
| elerőtlenedik | vb. intr. a-şi pierde puterile, a slăbi |
| elértéktelenedik | vb. intr., fin. ase devaloriza, a-şi pierde valoarea |
| elérzékenyedik | vb. intr. a se emoţiona, a se înduioşa |
| éles | I. adj. 1. ascuţit, tăios; éles kés cuţit ascuţit; 2. brusc, ascuţit; éles kanyar curbă ascuţită; 3. acut, violent; éles fájdalom durere violentă; 4. subţire, tăios, aspru; éles szél vânt subţire; 5. strident, ascuţit; éles hang voce stridentă. - II. s., mil. (élestöltény) cartuş n. de război |
| eles|ik | vb. intr. 1. a cădea (la pământ); 2. (harcban meghal) a cădea, a muri în luptă; 3. (vár, város) a cădea; 4. pret. elesik valamitől a pierde ceva |
| élesed|ik | vb. intr. 1. a deveni (mai) ascuţit; 2. publ. a se ascuţi |
| eleség | s. 1. (állati eledel) hrană f. pentru animale, nutreţ, furaj n.; 2. pop. (ennivaló, étel) hrană, (de)mâncare f. |
| éleselméjűség | s., pret. agerime, perspicacitate f. |
| élesít | vb. tr. 1. a ascuţi; 2. (elmét) a ascuţi, a face mai ager |
| éléskamra | s. 1. cămară f. de alimente; 2. pret. (legtermékenyebb vidék) grânar n. |
| éleslátás | s. pret. clarviziune f.; politikai éleslátás clarviziune politică |
