magyar-román szótár

új keresés


e betű

Lapozás: 1-50 ... 1001-1050 | 1051-1100 | 1101-1150 ... 1801-1823

elszív  vb. tr.
1. a aspira; a ventillátor elszívja a rossz levegőt ventilatorul aspiră aerul stricat;
2. (cigarettát) a fuma
elszok|ik  vb. intr. a se dezobişnui
elszök|ik  vb. intr.
1. a fugi; elszökik a börtönből a. evada din închisoare;
2. fam. (engedély nélkül elmegy vhova) a pleca (undeva) fără învoire
elszól  vb. tr.: elszólja magát a-l lua (pe cineva) gura pe dinainte, a-l scăpa gura, a scăpa o vorbă
elszomorít  vb. tr. a întrista, a mâhni (profund)
elszomorodik  vb. intr. a se întrista, a se mâhni
elszór  vb. tr.
1. a împrăştia, a risipi; a dispersa;
2. fam., peior. (elveszít)
a pierde
elszörnyed  vb. intr. a se îngrozi, a fi cuprins de groază
elszorul  vb. intr. a se strânge; elszorul
a szíve
a i se strânge (sau a-i strânge cuiva) inima
elszunyókál  vb. intr. a aţipi, a moţăi, a dormita
eltakar  vb. tr.
1. a acoperi, a ascunde;
2. fig.
a ascunde
eltakarodik  vb. intr., fam. a se căra, a se cărăbăni
eltalál  vb. tr.
1. a nimeri; eltalálta egy golyó l-a nimerit un glonţ;
2. (kitalál) a ghici
eltanul  vb. tr. a învăţa ceva (prin ...); eltanul valakitől valamit a învăţa ceva de la cineva
eltapos  vb. tr. a strivi, a călca (în picioare)
eltart  vb.
I. tr.
1. a ţine la distanţă;
2. (vmeddig) a ţine (în mână);
3. (vkit) a ţine, a întreţine. -
II. intr.
1. (ruhadarab) a ţine;
2. (készlet vmiből) a ţine, a ajunge;
3. (értekezlet, előadás) a dura, a ţine
eltartás  s. întreţinere f.; a család eltartása întreţinerea familiei
eltartási  adj. de întreţinere; eltartási szerződés contract de întreţinere
eltaszít  vb. tr. a împinge la o parte
eltávolít  vb. tr., pret.
1. (vmit) a îndepărta;
2. (vkit) a scoate, a da afară
eltávolodik  vb. intr.
1. a se îndepărta, a se depărta;
2. fig. a se distanţa
eltávoz|ik  vb. intr., pret.
1. (vhonnan elmegy) a pleca; eltávozott hazulról a plecat de acasă;
2. şt. a se evapora;
3. med. a se elimina;
4. (állásából) a pleca într-un alt loc de muncă
eltávozás  s.
1. plecare f.;
2. mil. permisie, învoire f.
eltekint  vb. intr., publ: eltekint valamitől a face abstracţie (de ceva), a nu ţine seama (de ceva)
eltel|ik  vb. intr.
1. eltelik
valamivel a se sătura de ceva;
2. (idő) a trece
eltemet  vb. tr.
1. (halottat) a înmormânta, a îngropa, a înhuma;
2. (nagy tömegével betemet, maga alá temet) a îngropa, a acoperi complet
eltép  vb. tr. a rupe (în fâşii, în bucăţi), a sfâşia
eltér  vb. intr.
1. a se abate;
2. (út) a coti;
3. eltér a tárgytól a se abate (sau a devia) de la subiect, a divaga;
4. fig. (különbözik, elüt)
a se deosebi, a diferi
elterel  vb. tr.
1. a devia; elterelik a forgalmat a devia circulaţia;
2. fig, pret. a distrage; eltereli a figyelmet a distrage atenţia
eltérés  s.
1. (iránytól) abatere f.;
2. (különbség) deosebire, diferenţa f.
eltérít  vb. tr.
1. a abate; eltérít valakit a helyes útról a abate pe cineva de la calea cea dreaptă;
2. a deturna; repülőgépet eltérít a deturna un avion
elterjed  vb. intr.
1. a se întinde;
2. (hír) a se răspândi, a se lăţi
elterjeszt  vb. tr. a răspândi
elterül  vb. intr.
1. (terület) a se întinde; a se afla;
2. (vki elvágódva elnyúlik) a cădea, a se întinde
eltesz  vb. tr.
1. (vhonnan máshova) a pune în altă parte;
2. (helyére) a pune la loc;
3. (télire) a conserva;
4. fam. eltesz láb alól a achita (sau a curăţa sau a lichida) pe cineva
éltet  vb. tr.
1. (életben tart) a ţine în viaţă;
2. (éljenez) a ovaţiona
eltéved  vb. tr. a (se) rătăci, a greşi drumul
eltévelyedik  vb. intr.
1. rar (vhol eltéved) a se rătăci, a apuca pe căi greşite;
2. pref. (tévútra kerül) a se abate de la normă (religioasă)
eltéveszt  vb. tr. a greşi; eltéveszti az utat a greşi drumul
eltilt  vb. tr. a interzice, a opri
eltipor  vb. tr.
1. (eltapos vmit) a strivi;
2. fig., publ. (személyt, mozgalmat) a nimici, a reprima, a sugruma
eltitkol  vb. tr. a tăinui, a ascunde
eltökél  vb. tr., pret. (szilárdan elhatároz) a hotărî ferm, a decide
eltol  vb. tr.
1. a da la o parte;
2. fam. (elhalaszt) a amâna
eltolód|ik  vb. intr.
1. (tárgy, vonat) a se deplasa;
2. (megváltozik) a. se schimba; az arányok eltolódtak proporţiile s-au schimbat;
3. (határidő) a se amâna
eltölt  vb. tr.
1. (táplálék) a sătura, a face să se simte ghiftuit;
2. pret. (érzés) a umple;
3. (időt) a petrece
eltöm  vb. tr. a astupa; a înfunda
eltompít  vb. tr.
1. (kést) a toci;
2. fig. (szellemileg) a tâmpi
eltompul  vb. intr.
1. (kés) a se toci;
2. fig. (szellemileg) a se tâmpi, a se abrutiza
eltör  vb. tr.
1. a sparge; eltörte a poharat a spart paharul;
2. a fractura, a rupe; eltörte a kezét şi-a fracturat mâna